Manastirea Lepsa este situata pe soseaua nationala Focsani-Vidra-Tulnici-Tg. Secuiesc-Brasov la 74 km de Focsani ramificatie dreapta 2 km pana in manastire. Continuand inca 14 km spre est ajungem la Soveja. Fata de Tulnici se afla la 10 km N-V, iar fata de Tg. Secuiesc la 49 km S-E. Manastirea Lepsa este construit la baza unui deal la 50 m est fata de soseaua Lepsa-Soveja. Din sosea se intra pe o poarta de lemn, se trece pe langa fantana cladita de manastire si dupa ce se urca cele cateva trepte ale unei scari din beton se intra prin gangul clopotnitei in incinta manastirii. Deasupra portii de intrare in gang, vizitatorul vede scena pictata a Nasterii Domnului Iisus Hristos si ceva mai sus Maica Domnului cu Pruncul. In interior, deasupra gangului este pictat Iisus Hristos Judecator cu o carte deschisa in mana stanga cu inscrisul: Eu sunt lumina lumii, cel ce-mi urmeaza mie, nu va umbla prin intuneric.

Primul schit a fost infiintat in anul 1774 de un calugar ucenic al P. Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. In Catagrafia eparhiei Romanului din 1809 schitul Lepsa avea 15 vietuitori. Biserica a fost deteriorata in 1927 dar s-a refacut in 1936. In statisca eparhiei Romanului in care intra si jutetul Putna, printre cele 13 schituri figura si schitul Lepsa. A fost infiintat ca schit pentru calugari si asa a functionat pana in 1952, iar dupa 1952 a functionat ca schit pentru maici pana la 25 martie 1960 cand a fost desfiintat conform dispozitiunilor decretului 410/1959. Biserica a fost redeschisa in 1974 ca monument istoric. Pentru grija monumentului, episcopia a adus aici pe maica Gabriela Caruceriu de la schitul Valea Neagra. A fost acoperita din nou si vopsita atat in interior cat si in exterior. In anul 1981 a fost resfmtita de IPS Antonie Plamadeala. Functionand in continuare ca biserica de mir, a fost slujita de preotul paroh Paun Nicolae din Tulnici. In anul 1990 schitul s-a reinfiintat cu regim de manastire ( Manastirea Lepsa ) si a fost populata cu maici care au fost conduse pana in 1996 de PC stareta Gabriela Caruceriu. Dar obstea marindu-se si treburile in manastire fiind tot mai multe si mai grele, functia de stareta a fost cedata mai tinerei maici Mihaela Clim. Dupa reinfiintarea manastirii, obstea cu osardia celor doua starete au reusit sa ridice 3 cladiri pentru chilii, staretie, trapeza, bucatarie, camari au facut reparatii bisericii, au sapat fantana si si-au betonat aleile incintei.

Biserica este construita din lemn pe fundatie de piatra, in forma de cruce. Spatiul interior este compartimentat in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul este luminat de o fereastra asezata la rasarit. Catapeteasma din lemn este pictata si ornamentata cu o sculptura aplicata. Naosul are absidele profunde si este luminat de cate o fereastra asezata la sud si alta la nord. Pronaosul foarte spatios in comparatie cu naosul este luminat de cate o fereastra la sud si alta la nord. Cam in mijlocul spatiului, in pronaos pe dreapta si stanga se afla cate un stalp din lemn pentru sustinerea plafonului. Ferestrele din Altar, naos si pronaos sunt din lemn, largi si inalte, rama este lucrata pentru doua randuri de ferestre, dar in 1997 erau fixate numai cele de la exterior, dreptunghiulare si aparate de vergele metalice. Pridvorul inchis este luminat de cate o fereastra in dreapta si stanga usii. Sunt din lemn, simple, inguste si inalte, in interior avand fixata cate o vergea metalica. Intrarea in pridvor se face pe o usa din lemn in doua canaturi, vopsita in interior albastru, iar in exterior galben inchis. Este aparata in exterior de un grilaj metalic vopsit in alb. Pe pridvor este o turla oarba, mare, de forma patrata. Din pridvor se intra in pronaos tot pe o usa din lemn in doua canaturi, cu geamuri in partea superioara si vopsita in albastru pe ambele fete. Si stranele sunt vopsite tot in culoare albastra. Plafoanele sunt in Altar, naos si pronaos semiovale, in pridvor plat. Peretii atat in interior cat si in exterior sunt captusiti cu scandura asezata vertical, vopsita bleu. Pardoseala in biserica si pridvor este din scandura. Acoperisul este din tabla.

Clopotnita asezata la 15 m sud de biserica este o constructie din zid cu gang la parter si din lemn la etaj, lipita in vest de o mica cladire parter. La 15 m vest de biserica este o cladire, parter si etaj cu cerdacuri sustinute de stalpi din lemn si cu grilaje din lemn inalte de 80 cm, pe care sunt asezate multele ghiveci cu flori. Cladirea este orientata de la sud la nord. Alte doua cladiri sunt la 25 m N-E si N de biserica orientate de la est la vest. Au numai parter cu cerdacuri. Toate cladirile sunt din lemn, tencuite si acoperite cu sindrila.