Lepsa

Lumina Învierii la Schiturile Vrancei. Câteva locuri speciale

schitlepsaVrancea este un colţ de rai şi noaptea Învierii poate fi prilej pentru a redescoperi frumuseţile acestui judeţ dincolo de veşmântul hidos al politicii. Cei care doresc să primească lumina Învierii departe de vacarmul târgurilor noastre – care seamănă mai mult cu oraşele fostelor state sovietice decât cu mediul urban Occidental – pot ajunge în câteva zeci de minute în locuri de poveste.

Pentru cei grăbiţi, aşezămintele monahale din jurul Focşanilor, respectiv Dălhăuţi, Rogoz şi Recea, sunt ideale pentru a aştepta în linişte ivitaţia preotului „Veniţi de luaţi lumină!”. Cu un pic mai mult efort se ajunge la Vărzăreşti, dar şi la schiturile din Măgura Odobeştilor, din care cel mai facil de atins este Bulucul, o oază de isihie la câţiva kilometri de Odobeşti şi Jariştea. Cu o maşină mai sănătoasă putem ajunge şi la Tarniţa. Cei care doresc însă să meargă în inima Vrancei arhaice, atunci Schiturile Lepşa şi Valea Neagră rămân locurile cele mai încărcate de istorie. Fiind în preajma zilei de 1 Mai, zona este aglomerată şi este posibil ca liniştea căutată de pelerini să fie tulburată de turişti, motiv pentru care recomandăm celor care vor să se roage în linişte în noaptea Învierii să-şi ia inima în dinţi şi să meargă pe Valea Zăbrăuţiului. Aici, la monumentala Mănăstire Muşinoaiele, unde cerul se întâlneşte cu pământul, găsim o atmosferă duhovnicescă greu de cuprins în cuvinte. Mai aproape de târgul Panciu putem primi lumina Învierii la Mănăstirile Trotuşanu, Sfântul Ioan şi Brazi. Pentru creştinii din zona Adjudului, aşezămintele monahale de la Sihastru şi Oancea oferă pentru noaptea Învierii posibilitatea întâlnirii cu cele sfinte şi liniştea după care alergăm în zilele de sărbătoare. Multe din aşezămintele amintite mai sus au şi locuri de cazare, iar cu puţin noroc, pelerinii care doresc să rămână peste noapte pot înnopta la mănăstire şi participa a doua zi la a doua Înviere.