Lepsa
Modernizarea DN 2D, Focşani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Braşov este blocată în zona Lepşa-Ojdula din cauza absenţei avizelor de la instituţiile de mediu din Covasna. Până la deblocarea situaţiei, constructorul UMB Spedition toarnă stratul de uzură pe sectorul Focşani-Tulnici.
Lucrările au fost blocate în luna aprilie pe sectorul Tulnici-Lepşa-Ojdula din cauza Agenţiei Naţionale de Mediu (ANPM) şi a unor specii de animale şi plante din Parcul Natural Putna. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat că în urma intervenţiilor făcute anul acesta, pentru continuarea lucrărilor a fost alocată suma de 90 de milioane de lei.
Lucrările de modernizare a DN 2D, Focşani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Braşov se desfăşoară doar până la sectorul Focşani-Tulnici. Constructorul toarnă stratul de uzură pe mai multe zone din DN 2D, dar se execută şi lucrări de refacere şi modernizare a unor poduri, colectare de ape pluviale şi dalarea şanţurilor longitudinale.
Până în acest moment, societatea UMB Spedition patronată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a mai turnat stratul de egalizare şi binderul până în zona loca-lităţii Ojdula din judeţul Covasna, excepţie făcând porţiunea de drum dintre Tulnici şi Lepşa pe care nu a fost turnat stratul de asfalt din cauza lucrărilor complexe de lărgire a drumului. De asemenea, au fost refăcute sau se lucrează la refacerea mai multor poduri de pe acest drum şi au fost realizate în mare parte canalele de colectare a apelor pluviale, subtraversările, şanţurile longitudinale, podeţele de acces la proprietăţi, etc.
Suma alocată anul acesta este mai mică cu 10 milioane de lei faţă de suma alocată anul trecut, când s-au alocat aproximativ o sută de milioane de lei.
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat că pentru finalizarea lucrărilor la drumul naţional 2D, Focşani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Braşov, mai este nevoie, în afară de suma alocată anul acesta, de încă 100 de milioane de lei.
„Anul viitor vom mai propune un amendament de 100 de milioane de lei pentru a finaliza această lucrare, în parametrii şi standardele noii concepţii, pentru că ce poţi face cu 185 de milioane de euro nu poţi face cu 100 de milioane de euro, va-loarea la care se execută această lucrare. De aceea, oamenii trebuie să ştie, chiar şi cârcotaşii, că acest drum, chiar dacă vor unii sau nu vor, pentru cetăţenii judeţului Vrancea se va numi tot proiectul Marian Oprişan“, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea Marian Oprişan.
Preşedintele Consiliului Judeţean a mai spus că singurul proiect la care nu a putut să renunţe Guvernul datorită presiunilor făcute permanent de el, inclusiv prin intermediul justiţiei, a fost DN 2D, Focşani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Braşov. „Singurul proiect la care guvernul nu a putut să renunţe datorită presiunilor făcute permanent de către Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, inclusiv prin intermediul justiţiei, a Curţii de Apel Galaţi şi a Curţii Supreme de Justiţie, a fost DN 2D, Focşani-Vidra-Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Braşov“, a concluzionat Marian Oprişan.
Incompetenţa pedelistă blochează investiţia
În afară de tergiversarea guvernamentală şi problemele financiare cauzate de sumele mici alocate anual, constructorul s-a mai lovit de o problemă în acest an. Agenţia Naţională de Mediu (ANPM) a blocat reabilitarea DN pe motiv că sunt specii de broaşte şi de arbuşti care pot fi afectate de lucrări. De fapt, o investiţie de 185 mi-lioane euro a fost blocată pentru că funcţionari din instituţiile de mediu şi de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, beneficiarul lucrării, nu sunt în stare să întocmească documentaţia tehnică. Ulterior, la presiunile oamenilor din zonă care au ameninţat inclusiv cu blocarea drumului, au fost urgentate procedurile şi s-au obţinut avizele necesare de la instituţiile din Vrancea. În schimb, continuarea lucrărilor a fost blocată de absenţa avizelor de la instituţiile de mediu din Covasna.
„Compania de Drumuri şi Autostrăzi a dat toate avizele necesare reluării lucrărilor la drumul DN2D la fel şi Agenţia noastră. Cu toate acestea lucrările nu pot fi reluate până nu se vor da avize şi de către instituţiile din Covasna cu atât mai mult cu cât e vorba de un judeţ care nu face parte din Regionala de la Galaţi de care aparţine APM Vrancea. Au fost aduse şi câteva modificări la proiect privind construirea unor locuri de parcare iar cei de la Drumuri le-au cerut celor de la Covasna să urgenteze acordarea acelor avize“, au declarat reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
Lucrările sunt blocate după ce Agenţia Naţională de Mediu a impus anumite completări în studiul de impact, realizat de evaluatorul stabilit de beneficiar, adică de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Adică două instituţii ale statului nu au reuşit să colaboreze şi să realizeze un studiu de impact, care să permită derularea acestei investiţii vitale pentru locuitorii de pe Valea Putnei, dar şi pentru oamenii din Covasna şi Braşov.
„Pedeliştii, mai răi şi mai incompetenţi decât legionarii“
Pentru câteva motive puerile invocate de un funcţionăraş ajuns pe funcţie cu ajutorul carnetului de partid s-a ajuns la blocarea unei investiţii de aproape 200 mi-lioane euro, care ar duce la dezvoltarea economică a întregii zone. În timp ce vina este pasată de la o instituţie la alta, drumul naţional rămâne aproape impracticabil pe anumite zone, iar oamenii se gândesc deja că vor trebui să mai aştepte măcar un an până când vor putea circula ca într-un stat european.
Iniţiatorul şi susţinătorul acestui proiect, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat că un astfel de proiect este blocat din cauza pedeliştilor incapabili. Preşedintele Consiliului Judeţean a mai susţinut că pedeliştii sunt doar o gaşcă de oameni interesaţi de funcţii care vor să-şi hărţuiască adversarii politici cu DNA dar nu sunt interesaţi de problemele şi necazurile oamenilor din Vrancea. „Nu sunt interesaţi (pedeliştii-n.r.) decât de posturi, funcţii şi să-şi aducă găştile în instituţii publice, să-şi hărţuiască adversarii politici cu DNA, să şantajeze primarii sau agenţii economici ca să le dea bani, cu care să cumpere voturi“, a concluzionat preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.
Intervenţiile lui Oprişan au transformat proiectul în realitate
Drumul are o lungime de 118 kilometri, pe care se vor construi sau vor fi moder-nizate 35 de poduri, cu o lungime totală de 1,2 kilometri. Cel mai lung pod, de 287 de metri, va fi construit peste râul Putna, în localitatea Vidra. De asemenea, vor fi construite 6 poduri noi, iar altor patru le va fi schimbată complet suprastructura. Vor mai fi refăcute 269 podeţe şi lărgite alte 24. Proiectul prevede reabilitarea sectorului asfaltat şi asfaltarea celor 24 de kilometri de drum pe tronsonul Greşu-Ojdula, refa-cerea zidurilor de sprijin, a sistemelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice, refacerea şi modernizarea lucrărilor de corecţie a torenţilor. Procedurile de modernizare a acestui drum au început din decembrie 2002, când a fost publicat anunţul de intenţie în Monitorul Oficial. Ulterior, pe 12 martie 2003, a fost selectată societatea Solel Boneh Internaţional, pentru a realiza lucrarea. În 2004, au fost rea-lizate studiul de fezabilitate şi proiectul de execuţie, pentru care au fost cheltuiţi 2,5 milioane de euro, iar lucrările ar fi trebuit demarate în 2005. Numai că Guvernul Tăriceanu a boicotat acest proiect şi a renunţat la parteneriatul public-privat încheiat cu societatea Solel Boneh Internaţional. După zeci de demersuri şi zeci de memorii depuse la Guvern şi ministerele abilitate de către Marian Oprişan, proiectul a fost reluat în 2007 dar cu finanţare integrală de la bugetul de stat, etapizat, până în anul 2013. Mai exact, este vorba de o întârziere de aproape 10 ani a acestui proiect, iar finalizarea lui depinde de cât de multe resurse financiare reuşesc guvernanţii să atragă la bugetul de stat.
Drumul turistului
DN 2D asigură accesul către Parcul Natural Putna, cu atracţiile turistice Cheile Tişiţei, Cascada Putna, Piatra Ciutei, Mănăstirea Lepşa, Lacul Negru. De asemenea, acesta este al doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari, respectiv lup, râs, urs. Aceste specii, prioritare pentru Uniunea Europeană sunt subiectul unui proiect de conservare în situl finanţat prin programul LIFE Nature. Suprafaţa Parcului Natural este de 38.200 hectare din care 5.000 hectare sunt păşuni şi 512 hectare sunt stâncării.
