Lepsa
In ciuda apetitului pentru natura si aer curat, cei mai multi turisti care vin in satul turistic Lepsa lasa in urma o mizerie de nedescris
Administratia Parcului Natural Putna din comuna Tulnici a organizat la sfirsitul saptaminii un eveniment menit sa atraga atentia asupra echilibrului fragil pe care ni-l ofera natura salbatica in era schimbarilor climatice si poluarii. Simbata, cind Lepsa a fost luata cu asalt de oraseni, agentii de teren au distribuit pliante si au stat de vorba cu turistii care au vizitat rezervatiile naturale Cheile Tisitei si Cascada Putnei. Acestia spun ca, in ciuda apetitului pentru natura si aer curat, de munte, cei mai multi turisti care vin in satul turistic Lepsa lasa in urma o mizerie de nedescris. „Ultima data am adunat saci intregi de resturi de pe urma lor. Maninca, beau si lasa ambalajele pe unde apuca, parca pentru a se razbuna ca le percepem o mica taxa de intrare”, ne-au spus cei de la Administratia Parcului. Intrarea in rezervatiile aflate in patrimoniul parcului se taxeaza cu sume cuprinse intre 2 si 3 lei. In schimbul acestor bani, multi dintre vizitatori distrug infrastructura de vizitare, in ciuda codului de conduita afisat la intrare, unde se semnaleaza si posibile razbunari din partea ursilor. In perioada 28-30 august, Administratia Parcului Natural Putna a organizat ziua rezervatiei naturale pentru a marca astfel data la care zona a fost declarata arie protejata de catre Academia Romana, in urma cu patru ani. Tocmai pentru a limita impactul activitatilor economice din zona inclusa in reteaua naturala de arii protejate, specialistii din administratia parcului discuta despre trasarea unei zone tampon, in interiorul careia sa se nu construiasca sau sa se faca exploatatii forestiere. In acest context s-a vorbit chiar de un exces de zel din partea silvicultorilor care lucreaza aici. Situat in sectorul central-nord vestic al Muntilor Vrancei, parcul natural se suprapune peste bazinul hidrologic al riului Putna si acopera masivele Mordanu si Goru, zona in care este protejata si populatia de carnivore mari. Suprafata Parcului este de 38.204 hectare, reprezentind 41,32 % din zona montana a Vrancei. Parcul se afla in administrarea Regiei Nationale a Padurilor, institutie care i-a lasat fara lefuri pe salariatii care au grija de natura.
Locul unde natura isi arata prinosul
Specialistii spun ca in parc sint prezente habitate forestiere extrem de compacte, inaccesibile, cu un grad mare de naturalitate. In Parcul Natural Putna traiesc 637 specii de plante cu flori, 184 specii vertebrate si 110 specii de pasari. Si Cocosul de munte cinta in muntii nostri, in padurile unde omul ajunge rar. Totodata, aici exista o zona compacta in care se intilnesc cele trei specii de carnivore mari: peste 80 ursi, 30 lupi, 30 risi. Este esential ca omul sa convietuiasca intr-o buna comuniune cu natura, in conditiile in care in acest areal se intilneste o adevarata bogatie de traditii si obiceiuri populare. Din pacate, pe linga „turismul salbatic” din Tulnici-Lepsa, zona a devenit si raiul exploatatorilor de lemne, fapt care se rasfringe asupra echilibrului ecologic. Parcul este „taiat” si de drumul national DN2D, vazut de unii ca o sursa de poluare.
