Video!!! Turiştii sînt atraşi de Lepşa de linişte, aspectul rustic şi cadrul natural

Patronii pensiunilor de la Tulnici au tăiat jumătate din tarifele de cazare pentru a-i atrage pe turişti u din cauza recesiunii economice, cei mai mulţi oameni stau doar o noapte în satul turistic şi vin cu mîncare de acasă u o treime din bugetul comunei provine din turism, spun autorităţile u în Tulnici sînt 850 de case de vacanţă şi 55 de pensiuni turistice

După aproape trei ani de criză, turismul din Tulnici, cea mai mare atracţie din zona de munte a judeţului, înseamnă o scădere la jumătate, din aproape toate punctele de vedere: încasări, număr turişti, tarife. Proprietarii pensiunilor spun că terminarea DN 2 D Focşani – Ojdula este un lucru foarte bun, dar vor şi o pîrtie de schi, pe care autorităţile o tot promit, pentru a-i atrage iarna pe turişti. Activitatea de turism aduce o treime din încasările bugetului comunei. Cu toate acestea, investiţiile în utilităţi nu se ridică pe măsura pretenţiilor unei staţiuni cum se doreşte a fi Lepşa. Aşa se face că apele menajere se deversează în continuare în cele curgătoare.
Tulniciul este singura localitatea din Vrancea în care activitatea turistică se poate compara, într-o anumită măsură, cu staţiunile mult mai cunoscute de pe Valea Prahovei. Din păcate, potenţialul mare nu a fost valorificat la maximum, iar pe lîngă natura generoasă singurele posibilităţi de petrecere a timpului liber sînt cele oferite de pensiuni. Frumuseţea zonei şi interesul pentru aceasta se vede din numărul pensiunilor şi caselor de vacanţă, care reprezintă aproximativ o treime din totalul construcţiilor din comuna Tulnici. În localitate sînt 2.200 de gospodării, la care se adaugă 850 de case de vacanţă şi 55 de pensiuni turistice, la Lepşa şi Greşu, plus patru spaţii de cazare tip hotel cu restaurant, după cum ne-a spus viceprimarul Ion Buture. Lepşa poate fi considerat un sat al VIP-urilor, deoarece foarte multe persoane din lumea bună a judeţului, dar şi din judeţele învecinate şi-au construit case aici, începînd cu anii ’90. Politicieni, şefi de instituţii, bugetari din toate categoriile, cum ar fi magistraţi sau poliţiştii, sînt vecini în vacanţe. Dacă în acea perioadă recunosc că s-a construit destul de haotic, autorităţile locale susţin că situaţia s-a îndreptat după anul 2000.
O treime din buget este finanţată din turism
Comuna Tulnici depinde de două tipuri de afaceri: turismul şi lemnul. Prima dintre ele aduce anual la bugetul localităţii o treime din veniturile proprii, adică in jur de 300.000 lei dintr-un total de 900.000 lei. Recensămîntul încheiat recent a arătat că faţă de precedenta inventariere, numărul caselor de vacanţă în urmă cu un deceniu era de 500. De asemenea, populaţia a crescut în acest interval la 3.860 de persoane. “Eu consider că această localitate este cea mai dezvoltată din judeţul Vrancea şi nu numai. Faptul că Dumnezeu a trimis aceşti oameni la noi şi le-a plăcut aici, chiar dacă stau doar temporar, a avut un rol extraordinar în dezvoltarea localităţii”, s-a entuziasmat viceprimarul Ion Buture. Pe lîngă cei care au ridicat construcţii noi în Tulnici s-a dezvoltat şi o mini industrie locală în construcţii, cu muncitori şi firme de aprovizionare de materiale. De asemenea, 50 – 60 de persoane sînt angajate la pensiunile din zonă. Ritmul de construire a scăzut cu circa 60% de la debutul crizei economice, după cum reiese din autorizaţiile de construcţie eliberate de autorităţi. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Consiliului Judeţean, anul trecut au fost emise şase certificate de urbanism pentru pensiuni, printre care şi actualului primar PSD Valentin Bîznă, la data respectivă om de afaceri. Un hotel avea în lucru şi fostul primar Vasile Aguridă, însă lucrările au fost sistate parţial după decesul său.
Canalizare fără apă şi gunoaie
Entuziasmul autorităţilor locale este însă temperat de infrastructura din teren. Reabilitatea DN 2 D a rezolvat o mare problemă, accesul cu uşurinţă în comună. Din păcate, o porţiune de şosea cu o lungime în jur de 5 km nu a fost reparată încă, ceea ce îşi descurajează pe potenţialii turişti. În Lepşa există canalizare, dar nu este apă, ceea ce face oarecum inutilă prima investiţie.  Oamenii şi-au forat puţuri pentru a înlătura acest neajuns. “La apă este o condiţie greu de îndeplinit şi anume că lungimea alimentării cu apă să fie egală cu cea a canalizării. Prin Sapard nu am reuşit să obţinem finanţare pentru că la acea dată canalizarea nu era terminată”, a explicat viceprimarul Ion Buture. “Ne iau 5 – 6 milioane lei pe an pentru canalizare, mai mult decît la oraş, şi nu funcţionează”, spune pe de altă parte Gina Melinte, patroana Pensiunii Norocel. În plus, comuna este sufocată de gunoaie, atît de la turişti, cît şi de la localnicii care nu le pun în pubele pentru a fi luate de firma care asigură salubrizarea. “Sînt foarte multe gunoaie în comună, iar distanţa pînă la Haret este de 120 km”, motivează viceprimarul Ion Buture. Tomberoanele ar putea să atragă şi urşii numeroşi din zonă.
Tarifele la cazare s-au înjumătăţit
Dincolo de problemele care afectează întreaga localitate, pensiunile din satele Lepşa şi Greşu au fost lovite crunt de criză. Pînă în 2008 prin turismul de week-end se înţelegea o cazare de două sau chiar trei nopţi dacă turiştii veneau de joi. Acum, se face turism de o noapte, adică turiştii vin sîmbătă şi pleacă duminică, pentru că nu au bani. Proprietarii pensiunilor au tăiat din preţuri pînă la jumătate pentru o cameră dublă. Pentru perioade mai lungi, se poate negocia şi un tarif de 40 de lei locul de cazare, în funcţie de pensiune. “Afacerile au scăzut la jumătate. Abia mai supravieţuim şi să ne scoatem cheltuielile”, a afirmat Gina Melinte, de la pensiunea Norocel. Femeia şi-a început afacerea în anul 1996, cînd a venit de la Galaţi, şi spune că la început activitatea mergea mult mai bine decît în prezent. Pentru a supraveţui, preţurile de cazare au coborît de la 80 la 50 lei. Aceeaşi situaţie este şi la Pensiunea Deny, unde patronii au redus tarifele la 100 de lei la 60 de lei. “Profitul a scăzut la jumătate şi clienţi sînt din ce în ce mai puţini. Pe perioada de vară aveam ocupat şi în timpul săptămînii, iar acum numai în week-end-uri. Motivul îl reprezintă lipsa banilor”, a declarat Anişoara Moise. Pensiunea are şi o cameră rustică, realizată din şindrilă, care este special cerută de unii clienţi. “Am pus pe pereţi prosoape de la mama mea, ca să-mi amintesc de ea”, a adăugat nostalgică Anişoara Moise.
Pîrtia de schi a rămas doar la stadiul de vorbe
În ciuda crizei, pensiunile din Tulnici sînt pline de sărbători. În general, este vorba de oameni care au venit şi în trecut la Lepşa sau la Greşu şi s-au împrietenit cu proprietarii. Dezvoltarea turismului din comună nu se datorează localnicilor, interesaţi mai mult de afacerile bănoase cu lemne, ci “străinilor”. Este vorba, în primul rînd, de persoane care au plecat cu mult timp în urmă din comună, în timpul comunismului şi au revenit atunci cînd întreprinderile la care lucrau au început să se închidă. Nemulţumirea cea mai mare a patronilor din turismul local este faptul că afacerile lor sînt, practic, moarte pe perioada iernii, deoarece nu ai cum să-ţi petreci timpul în comună. Salvarea ar veni de la o pîrtie de schi, un proiect de care se vorbeşte de la începutul anilor 2000 şi care a rămas doar la stadiul de vorbe. “Nu s-ar mai duce lumea pe Valea Prahovei, ar veni la noi. Focşaniul, Galaţiul, Brăila sînt foarte aproape şi oamenii ar veni la noi”, spune Gina Melinte. Proiectul unei pîrtii de schi pare destul de îndepărtat, mai ales că de vină pentru întîrziere ar fi, mai mult decît criza, discuţiile între cei care trebuiau să se bată pentru realizarea lui, din cauza intereselor financiare. “A fost făcut un studiu de fezabilitate, dar amplasamentul nu mai este bun, avînd în vedere că a fost făcut în urmă cu opt ani”, a afirmat viceprimarul Buture. Autorităţile locale se aşteaptă ca dezvoltarea turismului în Tulnici să continue odată cu finalizarea lucrărilor DN 2 D Focşani – Ojdula. Este clar că, în afară de această investiţie, este nevoie de o implicare mai mare în realizarea unor proiecte care să-i determine pe turişti să vină la Lepşa.
De ce ar trebui să vină turiştii la Tulnici:
–    Frumuseţea munţilor Vrancei, unde sînt  zone încă nestrăbătute de turişti din cauza proastei infrastructure;
–    Obiectivele turistice din zonă: Cascada Putnei, Mănăstirea Lepşa, Cheile Tişiţei;
–    Preţurile mici şi ospitalitatea pensiunilor locale;
Turismul din Tulnici se poate dezvolta dacă:
–    Lucrările de la DN 2 D ar fi finalizate;
–    s-ar realiza o pîrtie de schi;
–    autorităţile locale ar finaliza investiţiile în canalizare şi alimentare cu apă;
–    o implicare mai mare în sprijinirea turismului;
Tulniciul nu mai are teren să se extindă
Dezvoltarea viitoare a Tulniciului poate fi pusă în pericol de reducerea suprafeţei terenurilor pe care se poate construi. Cetăţenii care au terenuri cuprinse în Parcul Natural Putna nu pot ridica construcţii pe ele, fapt care a stîrnit nemulţumiri în ultimii ani. Potrivit viceprimarului Ion Buture, suprafaţa care ar mai putea fi folosită pentru turism este de 350 – 400 hectare, din care circa 70% se află în parc. La ora actuală, un metru pătrat de teren se vinde cu preţuri cuprinse între 15 şi 40 de euro. (M. B.)
Cartea de vizită a Tulniciului
Populaţie – 3.860 de persoane
Număr gospodării – 2.200
Case de vacanţă – 850
Pensiuni – 55
Suprafaţă totală – 27.000 hectare
Pădure – 20.000 hectare
Intravilan – 1.400 hectare