Spectrul falimentului bântuie câteva dintre cele mai mari pensiuni şi restaurante din zona montană a Vrancei. Pensiunea Damatis de la Lepşa este de vânzare pentru 1,5 milioane euro, după ce proprietarul nu şi-a mai putut achita ratele către bănci. După trei ani în care strategia pedelistă pentru revigorarea turismului s-a rezumat la o frunză lipsită de originalitate, patronii pensiunilor din munţii Vrancei închid afacerile. Ratele la bănci, lipsa unor programe naţionale de promovare şi de stimulare a turismului au trimis în faliment câteva dintre cele mai noi investiţii în infrastructura turistică.
Cel mai cunoscut caz de faliment în turism este al pensiunii Damatis din Lepşa care poate fi cumpărată pentru 1,5 milioane euro, sumă din care să fie acoperite datoriile către creditori. Oamenii din Lepşa spun însă că nu este singura pensiune cu probleme financiare. Pentru a reuşi să supravieţuiască crizei financiare, unii proprietari au apelat la banii cămătarilor. Alţii şi-au divizat afacerile şi au scos pensiunile la vânzare prin agenţii imobiliare sau direct pe site-urile de internet. Preţurile oscilează între 150 mii şi aproape 500 mii euro, în funcţie de suprafaţă, utilităţi. Nici în zona Soveja lucrurile nu sunt mai roz. Firma care a ridicat pensiunea Perla Vrancei se judecă prin tribunal cu creditorii care îi cer intrarea în insolvenţă.
Pentru pensiunea Damatis de la Lepşa, magistraţii au dispus deja intrarea în insolvenţă, iar acum se caută cele mai bune soluţii pentru recuperarea banilor. În acest timp, pensiunea funcţionează normal şi aşteaptă clienţi, tot mai rari în această perioadă. Administratorul Damatis Group, Daniel Măţăuanu, pune scăderea veniturilor pe seama crizei economice dar şi a lipsei infrastructurii turistice în zona Lepşa. În localitate nu există facilităţi pentru o familie care doreşte să îşi petreacă mai mult de două zile într-o pensiune din zonă. Nu există nici măcar un trotuar de-a lungul drumului naţional, iar cei care se încumetă la o plimbare pe DN 2D trebuie să fie atenţi să nu fie loviţi de vreun şofer teribilist. „Lipseşte un plan urbanistic adecvat unei staţiuni turistice, lipsesc locurile pentru petrecerea timpului liber. Nu există un club, o discotecă prin care să fie atraşi tinerii. Este păcat de această zonă. E foarte frumoasă, o zonă virgină, dar nu se poate face turism în aceste condiţii. Am investit zece ani în acest proiect“, a afirmat Daniel Măţăuanu. De exemplu, a explicat administratorul Damatis, deşi această iarnă a avut zăpadă cât pentru cinci ani, numărul de turişti a fost mult mai mic faţă de alţi ani. „Ca niciodată, în această iarnă nu a fost niciun turist la Lepşa deşi a fost zăpadă“, a precizat Daniel Măţăuanu.
Băncile, creditori principali la pensiuni
Motivele falimentului din turism se rezumă, pe hârtie, la ratele mari care trebuie achitate de către proprietari către bănci. Din cauza crizei economice, a lipsei unor programe de susţinere a me-diului economic, firmele care au demarat proiecte turistice în 2006-2008 au veniturile reduse la jumătate faţă de perioada în care au demarat investiţiile. Fără turişti care să îşi petreacă vacanţele la Lepşa sau Soveja, patronii pensiunilor nu îşi mai pot achita ratele la creditele contractate în anii anteriori şi sunt obligaţi să închidă afacerile.
În cazul Damatis, societatea a intrat în insolvenţă, iar creditorii s-au înscris la masa credală pentru recuperarea banilor. Singura soluţie este vânzarea la licitaţie a pensiunii. „Cred că un preţ corect ar fi de 1,5 mi-lioane euro. Aceasta înseamnă pensiunea cu terenul aferent şi toate utilităţile“, a afirmat Daniel Măţăuanu. Administratorul Damatis Group a explicat că proiectul pensiunii a fost gândit în perioada boom-ului economic când „economia duduia“, iar acum banca are prioritate la masa credală şi implicit va primi cea mai mare parte din investiţie.