Lepsa
Doar 17 produse tradiţionale din Vrancea sunt înregistrate la Ministerul Agriculturii de producătorii vrânceni. Atestarea a fost obţinută în perioada 2008-2011, iar pe lista produselor tradiţionale nu se regăsesc caşcavalul afumat de Soveja sau păstrăvul de Lepşa. Procedura de atestare a produselor tradiţionale va fi modificată de Ministerul Agriculturii, iar produsele tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional.
Doar 17 produse tradiţionale sunt înregistrate de doi producători vrânceni din industria alimentară, potrivit informaţiilor de la Ministerul Agriculturii. Sunt singurele produse tradiţionale din Vrancea recunoscute la nivel naţional care pot fi vândute legal, având această certificare recunoscută de autorităţile statului. Printre produsele tradiţionale nu se regăsesc caşcavalul afumat de Soveja sau păstrăvul afumat de la Lepşa, pe care niciun producător nu a avut curajul şi puterea financiară să le înregistreze.
Majoritatea produselor tradiţionale înregistrate legal din Vrancea sunt realizate de Aurora Com din Odobeşti, atestarea fiind obţinută în perioada 2008-2009. Atunci, Aurora a obţinut certificarea ca produse tradiţionale a mai multor sortimente de produse din carne, respectiv costiţă, slănină, file, guşă, pastramă afumate tradiţional, muşchi, drob de casă, şoric aperitiv. Iar această certificare s-a văzut în profitul obţinut şi postare pe o nişă a industriei alimentare unde Aurora practic nu are rival. În ciuda preţurilor mai ridicate, clienţii preferă aceste produse deoarece au garanţia calităţii lor. Ulterior, la nivelul judeţului Vrancea a mai obţinut certificarea ca produse tradiţionale întreprinderea individuală Mihalache Adrian Cristinel din Adjud, pentru zacuscă de vinete, zacuscă de ciuperci, dulceţuri de vişine, cireşe, căpşuni, nuci verzi, gutui sau sirop de soc.
Regulile pentru autorizarea produselor tradiţionale vor fi schimbate de Ministerul Agriculturii. Un ordin pe site-ul MADR privind atestarea produselor tradiţionale stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea acestora şi se va aplica fără a aduce atingere altor prevederi specifice, iar produsele tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional. Proiectul de ordin a fost elaborat împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Ministerul Sănătăţii, şi ar putea intra în vigoare la sfârşitul acestei luni sau cel târziu la începutul lunii septembrie.
Oficialii Ministerului Agriculturii spun că aceste reglementări sunt necesare întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulţime de târguri tradiţionale, în cadrul cărora se vindeau produse tradiţionale, dar pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri şi după anumite “retuşuri” de ambalare sau etichetare erau ulterior vândute ca produse tradiţionale, dar la preţuri mult mai mari. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu a precizat că după intrarea în vigoare a acestui ordin industria alimentară românească va putea folosi doar titulatura de produs cu reţetă consacrată, iar producătorii tradiţionali vor trebui să respecte anumite condiţii specifice tradiţionalităţii dacă vor să îşi înregistreze un produs.
Se înfiinţează Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale
Proiectul de act normativ prevede că „produsul tradiţional trebuie să
fie fabricat din materii prime obţinute în zona de producţie, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional“. Produsele ce obţin această certificare sunt înregistrate într-un Registru Naţional al Produselor Tradiţionale care se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Noua procedură de atestare se va aplica şi produselor care au obţinut în anii trecuţi această certificare. Astfel, „atestatele eliberate anterior rămân valabile 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Eliberarea noului tip de atestat se face la solicitarea operatorului economic după verificarea vechiului caiet de sarcini şi a spaţiului destinat producţiei cu respectarea normelor impuse prin prezentul ordin“.
Pentru a obţine această atestare se depune o documentaţie la Direcţia Agricolă. Aici se face o primă verificare a actelor şi, dacă nu lipseşte niciun document, urmează vizita în teren pentru a verifica realitatea datelor din documentaţie. Dacă datele din caietul de sarcini corespund cu realitatea din teren, atunci documentele vor fi trimise la Ministerul Agriculturii pentru înscrierea în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. „În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare şi constituie motivaţia neatestării şi neînscrierii produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale“, se arată în proiectul de act normativ.
